UDAREA

Posted on January 17, 2010. Filed under: Plantarea si lucrari de ingrijire a plantelor | Tags: , |

Apa de udat se administrează plantelor atât pe coronamente cât şi la rădăcini; în coronamente, pe ramuri şi fmnze, pentm menţinerea unei stări de umiditate în atmosferă, care reduce intensitatea transpiraţiei.

Administrarea se face sub formă de ploaie artificială, pe toată perioada de vară.

In zona rădăcinilor, apa de udat se va distribui pe cât posibil în zona perilor absorbanţi unde absorbţia apei se face cu intensitate mai mare. In primul caz, administrarea apei sub fonnă de ploaie artificială se face dimineaţa devreme, înainte de a începe arşiţa şi apoi seara. în cel de-al doilea caz, udatul se face periodic, de câte ori nevoia o cere şi începe din momentul în care a fost încheiată plantarea.

In ambele cazuri, se vor avea îndodeauna în vedere factorii de care depinde eficienţa operaţiei de udat. Temperatura apei cu care se udă trebuie să fie cât mai apropiată de cea a mediului încon­jurător.

In cazul când temperatura apei diferă cu mult faţă de cea a mediului înconjurător, ea trebuie să fie condiţionată în prealabil. Cea mai bună apă de udat este apa de ploaie.

Metode de udare

Administrarea apei se face prin inundare la suprafaţa solului. în interiorul farfuriilor efectuate special de jur împrejurul plantei. Se mai poate face şi udatul la adâncime, care se face folosind tuburi perforate, confecţionate din azbociment sau ceramică poroasă nesmălţuite şi care se plasează în zona rădăcinilor active.

Necesităţile de apă ale plantelor nu sunt aceleaşi în tot cursul anului.

Cantităţile cele mai mari trebuie să fie asigurate primăvara şi pe urmă la începutul verii. Această perioadă corespunde cu umflarea mugurilor, cu apariţia frunzelor, cu înflorirea şi apoi la 14-21 de zile după înflorire – epocă în care plantele absorb şi elimină prin evaporare cantităţi mari de apă şi care reprezintă punctul maxim de nevoie de apă. In cursul verii, când planta a ajuns la o dezvoltare normală, udatul se reduce la menţinerea unei stări de reveneală a solului până la sfârşitul veni, iar pe urmă poate să descrească până în momentul în care se încheie ciclul de vegetaţie şi frunzele cad, respectiv în toamnă, când udatul nu se mai face deloc.

Dacă însă timpul este foarte secetos, solul fiind lipsit de rezerve de apă se recomandă reluarea udatului, deoarece rădăcinile continuă să crească şi în timpul iernii, când solul nu este îngheţat.

Cele mai bune condiţii de prindere şi ale unei creşteri şi dezvoltări armonioase sunt acelea când lunile aprilie şi mai sunt ploioase.

De asemenea, un udat bun la baza plantelor trebuie să fie completat prin stropirea sub formă de ploaie artificială a ramurilor, frunzelor şi trunchiului.

în concluzie, udatul se face mai abundent la sfârşitul primăverii şi la începutul verii, staţionar în a doua parte a verii sau chiar mai redus pentm a lua sfârşit în cursul toamnei.

Udatul cel mai eficient este cel care pătrunde profund în sol şi care cuprinde înri^gulvolum ocupat de reţeaua de rădăcini. Vara, udatul cel mai efrcieht este cel de după amiază, deoarece se mai adaugă şi răcoarea nocturnă care îi prelungeşte efectul. Udând de dimineaţă, se pierde o mare cantitate de apă, evaporată prin încălzirea rapida a atmosferei. După 15-20 august, de obicei se înregistrează scăderi de temperatură şi nopţi mai răcoroase. Atunci este mai pmdent să se ude dimineaţa, pentm a nu produce răcire prelungită, dăunătoare pentm plante.

La arborii care intră în vegetaţie mai devreme, udatul începe mai devreme, către sfârşitul lunii martie, iar cei cu o vegetaţie mai tardivă, în aprilie.

Udatul arborilor şi arbuştilor care au ca acoperământ gazonul, poate fi început cu 2-3 săptămâni de la topirea zăpezii şi oprit în luna septembrie sau chiar în octombrie în regiunile mai calde.

în principiu, trebuie ştiut faptul că o udare făcută mai rar dar din abundenţă, este mult mai eficientă pentm plante decât un număr mai mare de udări, dar cu cantităţi mici de apă. Cantitatea de apă pentm fiecare udat este în funcţie de volumul de pământ ocupat de rădăcini.

Exemple:

– arbori în vârstă de 4 ani: 4-6 udări cu câte 20-501 la o udare

– arbori în vârstă de 8-12 ani: 4-6 udări cu câte 150 l/m2 la fiecare udare

– arbori în vârstă de 20-25 ani: 5-7 udări a câte 150-200 l/m2 la fiecare udat.

Udatul se face în aşa fel încât pământul din zona rădăcinilor şi din juml acestora să fie într-o pennanentă stare de reavăn. Crearea unei stări de umiditate prea pronunţată pe o suprafaţă de pământ restrânsă, fară posibilităţi de aerisire, are consecinţe nefaste asupra sistemului radicular.

Pentm a ne da seama ce înseamnă pământ reavăn aceasta înseamnă practic că după ce este luat în mână şi strâns, îşi păstrează câteva clipe forma, apoi se sfărâmă, dă o senzaţie slabă de umed, dar fără a fi. Presat în sugativă, o umezeşte foarte puţin.

Udatul arbuştilor plantaţi în boschete, grupuri sau izolaţi

Arbuştii care înfloresc în primăvară au nevoie de apă mai multă în momentul în care mugurii floriferi încep să se umfle. Cei care înfloresc la sfârşitul verii sau toamna vor fi supuşi aceluiaşi regim. Orientativ, cantităţile de apă ce se administrează sunt următoarele:

– arbuştii în vârstă de 2-3 ani, plantaţi cu rădăcina nudă. 15-20 1 apă la o udare;

– arbuştii în vârstă de 4-6 ani, plantaţi cu balot de pământ la rădăcină, 30-50 1 apă la o udare;

– arbuştii în vârstă de 6-8 ani. plantaţi cu balot la rădăcină. 50-100 litri de apă la o udare.

Make a Comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...

%d bloggers like this: