TRATAREA RANILOR APARUTE LA PLANTELE ORNAMENTALE

Posted on January 10, 2010. Filed under: Plantarea si lucrari de ingrijire a plantelor | Tags: , , |

Rănile pot fi cauzate de: om – prin lucrările de tăiere, utilaje şi autovehicule, fenomene atmosferice (depuneri de zăpadă), furtuni puternice, descărcări electrice, polei etc.) şi se produc asupra părţii aeriene, respectiv – trunchi şi coronament.

In funcţie de mărimea lor, rănile pot fi încadrate în cinci categorii:

– răni de categoria I, cele cu diametrul cuprins între 2 şi 5 cm;

– răni de categoria a Il-a, cele cu diametrul între 5 şi 10 cm;

– răni de categoria a IlI-a, cele cu diametrul cuprins între 10 şi 15 cm;

– răni de categoria a IV-a, cele cu diametrul cuprins între 15 şi 20 cm;

– răni de categoria a V-a, cu suprafeţe variabile, acestea fiind provocate de fenomene atmosferice, autovehicule etc.

Dacă cele din categoria I şi a Il-a, în urma intervenţiilor omului, se pot cicatriza într-o perioadă de 2-5 ani, iar cele din categoria a treia, într-o perioadă de 6-8-10 ani, la cele de categoria a IV-a procesul de cicatrizare este de durată mai lungă, în cazul rănilor din categoria a V-a unde sunt antrenate porţiuni însemnate de coajă şi lemn, procesul de cicatrizare este de durată foarte lungă şi câteodată imposibil de realizat.

Cum se face tratarea rănilor?

Suprafaţa secţiunilor (tăieturilor) executate cu fierăstrăul are un aspect pâslos. Lăsată în această stare, constituie o poartă sigură de intrare a dăunătorilor şi a aemlui şi în special a apei provenită din ploi sau topirea zăpezii, care în final, pătrund în interiorul lemnului, produc putrezirea lui, formarea cariilor şi scorburilor, cu consecinţe grave pentm existenţa plantelor. Cunoscând că partea distmsă a lemnului alterează cu uşurinţă şi nu intră niciodată în coeziune cu partea vie a plantei, trebuie luate măsuri ca, imediat după executarea tăierii, să se asigure protecţia rănii. Pentm aceasta, după ce s-a făcut tăietura cu foarfecă sau cu fierăstrăul, rana se va netezi perfect cu cosoml şi apoi se va acoperi cu o peliculă protectoare de vopsea pe bază de ulei vegetal sau cu mastic rece. Compoziţia vopselei sau a masticului trebuie să aibă o culoare cât mai aproape de cea a cojii plantei. In felul acesta, rănile devin aproape invizibile.

Respectând aceste reguli obligatorii la tratarea rănilor vom observa că din primul an de la executarea tăierilor (şi în mod frecvent la arborii mai tineri) apare următorul fenomen. In funcţie de poziţia în care s-a executat tăierea (plan vertical faţă de tmnchi sau ramura rămasă în coroană), în perioada de vegetaţie activă a plantei, pe marginea rănilor, unde„zona generatoare deschisă prin tăiere nu a mai întâlnit rezistenţa scoarţei, apar nişte ţesuturi noi, fragede (calus sau

în anul al II-lea, ţesuturile cicatriale, inelul pe care îţ formează acestea, progresează în îngroşare şi dacă arborele este tânăr şi suprafaţa tăieturii mică, el va acoperi deja o parte a rănii. In condiţii favorabile de sol şi climă, ritmul de creştere a ţesuturilor cicatriale (inelul) este în medie de 8-12 mm pe an. Aceste creşteri pot fi modificate în plus sau în minus, dacă anul a fost umed sau secetos sau dacă planta a fost sau nu udată sau fertilizată cu regularitate.

în cazul arborilor cu o vigoare mai slabă sau acelor în declin, ritmul de creştere al inelului este de numai 2-4 mm pe an. Stratul protector (pelicula de vopsea sau mastic) trebuie mereu controlat, refăcut la nevoie şi menţinut în permanenţă intact; orice fisură pe suprafaţa rănii constituie o poartă de intrare a agenţilor distructivi.

în cazul rănilor din categoria a V-a, problema este ceva mai complicată.

– în situaţia când porţiuni de coajă au fost desprinse de lemn, fără însă să fie detaşate de tmnchi sau ramuri, ele se readuc în poziţia iniţială, după ce în prealabil, rana a fost bine curăţată şi dezinfectată cu o soluţie de sulfat de cupru 1%. Totul se acoperă apoi cu o pânză de sac umezită şi se strânge bine în jurul rănii, căutându-se prin aceasta să se realizeze un contact cât mai intim al cojii dislocate cu zona dezvelită.

Pansamentul acesta este controlat periodic, pentm a se vedea evoluţia rănii şi a se lua măsurile ce se impun.

– în situaţia când porţiuni de coajă sau lemn au fost distmse ,de pe arbore, zona dezgolită se curăţă de aşchii, se netezeşte pe cât posibil, se dezinfectează şi se acoperă cu un strat protector de vopsea sau mastic rece. Stratul protector şi evoluţia rănii vor fi mereu controlate şi luate măsurile ce se impun, când se ivesc fisuraţii.

– în situaţia când porţiuni însemnate de coajă şi în special de lemn au fost dislocate, situaţii mai frecvente în cazul furtunilor sau depunerilor de zăpadă în straturi groase, atunci rana este curăţată de aşchii, netezită, dezinfectată şi apoi plombată cu

După 2-3 ani de la suprimarea ramurii şi lăsarea ciotului, acesta rămas în contact cu apa şi aerul, începe să se descompună şi dacă nu se iau măsuri imediate pentm remedierea acestei stări, va sfârşi prin a propaga putregaiul în interiorul arborelui, până în centrul său, şi în felul acesta arborele este sortit pieirii (Fig. 3.8. B şi C)

Se impune, în primul rând, evitarea acestor tăieri cu totul defectuoase, iar în cazul când ele au fost făcute, sg va înlătura imediat ciotul, zona cuprinsă de putregai se va răzui până la lemnul sănătos, se va dezinfecta şi apoi se va plomba, procedeu descris pe larg la plombarea scorburilor.

burelet cicatrial) care, sub forma unui inel, înaintează în timp, ca un val, de la periferie către centrul rănii.

Make a Comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...

%d bloggers like this: