ÎNMULŢIREA PRIN SEMINTE

Posted on December 28, 2009. Filed under: Imultirea plantelor ornamentale | Tags: , |

Semănatul este o metodă tradiţională de înmulţire atât pentru plantele erboase cât şi pentru cele lemnoase. In vederea asigurării unui procent cât mai ridicat la răsărire este necesar, pentru speciile lemnoase, să se efectueze o pregătie a seminţelor, diferenţiat în funcţie de specia care se înmulţeşte.

Lucrările premergătoare semănatului sunt redate în continuare.

1. Stratificarea – se aplică seminţelor recoltate la maturitate, atât la speciile de foioase cât şi la cele de răşinoase prin care se asigură condiţii de parcurgere mai rapidă a perioadei de post-maturare şi desfăşurarea procesului complex de germinare în condiţii cât mai apropiate de cele naturale. Aceste condiţii sunt: realizarea unui mediu permanent umed, menţinerea unei temperaturi constante şi potrivite speciei şi o bună aerisire. Importantă este şi respectarea duratei de păstrare.

b) Stratificarea în platformă – este similară, dar se face la suprafaţa solului (fig. 2.1). Pe un teren plan, adăpostit, se delimitează o platformă cu lăţimea şi lungimea corelate cu cantitatea de sămânţă ce trebuie stratificată. Se nivelează şi se sapă în jurul şanţului de scurgere a apei. Straturile succesive de , seminţe şi nisip se aşează peste un prim strat de nisip reavăn aşternut pe sol. Se completează câteva straturi de seminţe (6-7 straturi) cu lăţime descrescândă, rezultând o formă de prismă triunghiulară.

Protecţia împotriva îngheţului se realizează cu un strat de paie sau frunze uscate în grosime de 30-40 cm, peste care se strânge zăpadă.

Se recomandă montarea unor fascine verticale pentru a se asigura accesul aerului în interiorul grămezii. Seminţele care se stratifică pe platormă sunt castanele şi ghindele deoarece acestea nu necesită decât un mediu de stratificare cu umiditate moderată.

Stratificarea în lăzi – este indicată pentm cantităţi mai mici de seminţe (fig. 2.1). Lăzile trebuie să fie de dimensiuni convenabile, dar să aibă capacul şi pereţii perforaţi. Seminţele se aşează în lăzi în straturi

Mediul de stratificare – poate fi nisip de râu curat (cernut 0,7-1 mm) sau turbă măruntită şi cernută fin, care se umezesc după stratificare, până la 60-90%.

La această umiditate se ajunge când, prin strângerea nisipului, acesta îşi păstrează forma fără să lase apă, iar turba lasă să iasă picături rare de apă.

Metodele de stratificare – diferă în funcţie de durata stratificării, de cantităţile de seminţe, de specie şi de posi­bilităţile de dotare.

Stratificarea în şanţ – se practică în cazul cantităţilor mari de seminţe pentm speciile care necesită stratificare din toamnă până în primăvară: stejar, fag, carpen, jugastru etc. Se sapă un şanţ cu adâncimea de 60 cm, lungimea de 200 cm şi lăţimea de 100 cm. (Fig. 2.1)

Pe fundul şanţului se pun scânduri pentru a se asigura drenaj şi aerisire. Peste acestea se aşează un strat de nisip umed, în grosime de 5 cm.

Seminţele mari se aşează în straturi subţiri alternând cu nisip (5-6 cm), ultimul strat fiind nisip.

Stratificarea seminţelor cu mărime mijlocie şi mică se poate face în amestec omogen cu nisip sau turbă măruntită în proporţie de 1/3.

Protecţia împotriva îngheţului se realizează prin acoperirea Şanţului cu un strat gros de 50 cm de paie, iar peste ele se strânge ^Pada. Locul unde se fac şanţurile pentm stratificat trebuie să ne protejate de clădiri.

alternânde sau în amestec omogen cu mediul de stratificare. Lăzile se păstrează în beciuri sau depozite unde se realizează temperaturi de 3-5°C şi umiditate atmosferică 80-90%. Lăzile se pot depozita şi afară, unde se acoperă cu zăpadă. In depozite, se efectuează periodic controlul stării seminţelor şi completarea apei pierdute (prin cântărire). Pentm aceasta, conţinutul lăzilor se răstoarnă, se înlătură seminţele alterate, se udă şi se omogenizează amestecul, după care se reintroduce în lăzi. Stratificarea în depozite este necesară mai ales pentm speciile a căror durată de stratificare este mai mare de 5-6 luni sau se situează parţial în sezonul cald.

înainte de semănare, seminţele stratificate se separă de nisip sau turbă.

2. Umectarea – se aplică seminţelor cu tegumentul tare, mai
puţin permeabil. Umectarea se face înainte de semănat, în apă cu
temperaturi diferite, în raport cu necesităţile speciei şi pe durate
variabile (tab. 2.2). Seminţele se ţin în apă până la gomflare
(umflare) sau în unele cazuri până la declanşarea germinaţiei.

Pentm durate mai lungi de menţinere în apă, este necesar ca apa să se schimbe la 2 zile. Seminţele vor fi acoperite cu apă.

3. Refrigerarea – este un procedeu care se aplică speciilor ale
căror seminţe germinează mai bine după parcurgerea unei peri-
oade de temperaturi constant scăzute (semănare de primăvară).
(Tab. 2.3).

Seminţele umectate sau menţinute în mediu umed (nisip sau turbă) şi ambalate în pungi de polietilenă sunt introduse în frigidere.

4. Tratarea hidro-termică – se aplică seminţelor cu
tegumetul dur în scopul uşurării procesului de îmbibare cu apă
(salcâm, glădiţa). Procedeul constă în adăugarea peste seminţe,
a apei fierbinţi la temperatura de 98-100°C. Timp de 2-3 ore temperatura apei se menţine la 50-60°C prin învelirea vasului după care seminţele rămân în apă cea. 10-12 ore. în urma acestui tratament cu apă apar fisuri (crăpături fine), în tegumentul seminţei şi astfel seminţele se gomflează.

Tratarea chimică se realizează prin folosirea acizilor concentraţi care subţiază coaja groasă a unor seminţe. Se foloseşte acid sulfuric concentrat timp de 30-60 minute după care seminţele se spală cu apă pentm îndepărtarea acidului şi sunt din nou tratate 30-60 minute, după care se introduc în lapte de var pentm neutralizarea

5. acidului şi se seamănă. Uneori se aplică tratamente combinate, chimice şi de altă natură.

6. Preîncolţirea. Cu două săptămâni înainte de semănat, seminţele în amestec cu nisip umede, se întind în strat subţire în încăperi la temperaturi de 18-20°C. După declanşarea germinaţiei, când rădăcinuţa ajunge la 2-3 cm lungime, se ciupeşte la 1-2 cm de sămânţă. Această lucrare suplineşte efectuarea lucrării de retezare a pivotului (rădăcina principală) puieţilor în pepinieră.

Seminţele care au fost tratate prin diferite procedee de grăbire a germinaţiei trebuie semănate imediat, şi foarte ferite de uscăciune (soare, vânt). De asemenea aceste seminţe necesită un teren bine pregătit şi reavăn.

Protejarea seminţelor de atacul dăunătorilor

Seminţele consumate frecvent de păsări şi rozătoare, se prăfuiesc înainte de semănat cu miniu de plumb sau se stropesc cu petrol sau esenţă de terebentină.

Seminţele plantelor sensibile la boli ce apar imediat după răsărire, se dezinfectează cu formalină 0,1% timp de 5 minute, după care se zvântă şi se seamănă imediat. La tratament se poate folosi şi sulfatul de cupru.

Semănatul mecanizat – se utilizează mai puţin în pepinierele spaţiilor verzi care produc materialul săditor într-un sortiment

variat şi în cantităţi mici.

2. Semănatul în paturi nutritive (Fig. 2. 4) Pregătirea
paturilor constă în următoarele lucrări: se sapă şanţuri cu

Fundul şanţului se mobilizează uşor cu cazmaua, pentm a permite drenarea apei de udare.

Substratul de cultură se pregăteşte după una din reţetele următoare:

a) Amestec omogen, în grosime de 18-20 cm, din următoarele componente: – 30% litieră de molid în curs de

descompunere. 50% humus de molid şi 20% humus de fag, sau – 55% litieră de molid şi 45% humus sau molid, sau – 40% litieră de molid. 60% humus de fag. tei sau com.

Make a Comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...

%d bloggers like this: